COMUNA CĂMĂRAŞU

Asezare

Comuna Cămăraşu este asezata in partea de est a judetului Cluj, in mijlocul Câmpiei Transilvaniei, la limita de hotar cu judetele Bistrita-Nasaud si Mures. Are ca vecine comunele Budesti (BN) la est si Sarmasu (MS) la est si sud-est, Cătina (CJ) la nord-est, Geaca (CJ) la nord-vest si Mociu (CJ) la vest si sud. Din punct de vedere administrativ, comuna este formata din trei sate: Cămăraşu - resedinta comunei, Sâmboleni si Năoiu. Prin Cămăraşu trece drumul national DN 16 Apahida - Reghin si drumul judetean DJ 109 C care asigura legatura de la drumul national spre Ţaga - Gherla. Satele Cămăraşu si Sâmboleni beneficiaza astfel de o influenta pozitiva a legăturii cu traficul important al acestor drumuri, Năoiu fiind mai izolat fata de căile principale de circulatie. Distanta fata de municipiul Cluj-Napoca este de 50 km, cea mai apropiata si mai importantă asezare urbană. Comuna Cămăraşu se intinde pe o suprafata de 51 km2 si reprezintă 0,7% din suprafata judetului Cluj.

Structura geologica

Teritoriul administrativ al comunei Cămăraşu este situat in partea centrală a Câmpiei Transilvaniei. Din punct de vedere structural, este situată in zona de domuri gazeifere care ocupa partea centrala a Câmpiei Transilvaniei, avand ca axa valea Mureşului. Pe teritoriul comunei, cat si pe cel limitrof, spre Sud - Est, exploatarile geologice au pus in evidenta rezerve de gaz - metan, in parte, in exploatare.

Clima

Media anuala a temperaturii aerului oscileaza intre 9,5 şi 35 grade celsius. Media lunii iulie se mentine intre 18 şi 25 grade celsius, iar cea a lunii ianuarie intre -3 şi -5 grade celsius.

Istoria

Asa cum atesta vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul comune Cămăraşu, aceasta vatra din mijlocul Câmpiei Transilvaniei a fost locuita de om din cele mai indepărtate epoci preistorice. Prima mentiune documentara a existentei unuia dintre satele ce compun azi comuna Cămăraşu este cea din anul 1320, care aminteste de villa Noee, adica de satul Năoiu. Documentul nu se cunoaşte, nefiind inclus in colectia Documente privind istoria Romaniei. Peste cinci ani, intr-un document din 2 august 1325, emis la Alba Iulia, apare si Cămăraşu, cu prima sa atestare documentara, satul fiind dat cu acest prilej, in urma unei impărtiri intre frati, nobilului Dezideriu, fiul lui Dionisie.

Invatamant

La nivelul comunei există 4 scoli, respectiv cate una in localitatile Cămăraşu si Năoiu si 2 in localitatea Simboleni. Cladirile scolilor sunt specifice, respectiv au avut aceasta destinatie prin construcţie in satul resedinta din comuna. Exista o scoala care funcţioneaza cu clasele I - VIII in centrul de comuna. Celelalte scoli sunt construcţii parter si funcţionează cu clase I - IV. in prezent, toate scolile functioneaza cu clase de elevi, la nivelul intregii comune sunt 324 elevi si 120 prescolari. Din punct de vedere al starii tehnice a construcţiilor, se poate aprecia ca starea este "buna", la scoala din centrul comunei si "satisfăcătoare" la scolile din satele apartinatoare.

 

Numarul si evolutia populatiei

Comuna Cămăraşu face parte din categoria comunelor mijlocii. Din punct de vedere al fondului locuibil, situaţia la nivelul comunei se prezinta astfel, conform evaluarilor din anul 2007:
numar locuinte 920
numar de camere 2.065
suprafata locuibila (mp) 28.389
numar de persoane 2.890

Economia

Comuna fiind amplasata in Câmpia Transilvaniei, potentialul natural a solului este destinat pentru cultura vegetala si in special pentru cultura cerealiera. Principala funcţiune economica este agricultura, cu cele doua ramuri ale sale, productia vegetala si producţia animaliera. In secundar sunt prezente functiunile economice din domeniul comertului si a serviciilor in asociatii familiale si persoane fizice dar numai pană la nivelul asigurarii strictului necesar locuitorilor comunei. O alta activitate economica este exploatarea zacamantului de argila pentru fabricarea blocurilor ceramice de constructii situat in zona Suscut. Principalele disfuncţionalitati in domeniu sunt:
- valorificarea produselor animaliere se face numai realizand prelucrari in cadrul gospodariilor proprii, din productia obţinuta sunt realizate produse de valorificare pe piata, numai utilizand ca materie prima laptele.

 

 

 

Datele si pozele au fost furnizate de PRIMARIA CĂMĂRAŞU