COMUNA PĂLATCA
Amplasare geografica
Limita administrativa a comunei se suprapune cu mare aproximatie conformatiei reliefului. Limitele comunei sunt date de:
-la V- comunele Sic, Bontida, Caianu
-la SV- comuna Caianu
-la SE si S – comuna Mociu
-la E – comuna Geaca
-la N- comunele Geaca si Ţaga
In componenta Comunei Palatca intra urmatoarele asezari rurale:
-Palatca – localitate resedinta
-Petea
-Sava
-Băgaciu
-Mureşenii de Câmpie
Relief
In partea de vest a comunei apar formele structurale de cueste, generate de tufurile vulcanice, de pietrisuri si marne sarmatice. Directia predominanta pe care o au culmile date este de NNE-SSV , ele fiind singurele elemente mai importante care creeaza singura perturbare in monotonia generala a reliefului. Domul care influenteaza oarecum relieful este domul Puini, acesta incluzand si forme incipiente de relief structural. Relieful comunei Palatca este alcatuit dintr-o succesiune de culmi domoale, despartite prin vai largi cu lunci joase. Interfluviile cu aspectul unor spinari domoale, orientate in general V-E, par a se incadra intr-un nivel de eroziune modelat in marne, argile si nisipuri cu altitudini absolute de peste 450 m. Din punct de vedere geologic, regiunea studiata face parte din depresiunea Transilvaniei care s-a schitat in Paleogen, dupa faza laramica definitivandu-se in Neogen. Regimul temperaturii aerului este dat de valorile medii anuale, lunare, anotimpuale, amplitudini anuale si lunare si de numarul zilelor cu diferite temperaturi.
Vegetatia comunei Palatca corespunde etajului stepei antropice cu precipitatii medii anuale de 550-650 mm si altitudini absolute de 280-500 m ( ceea ce duce la o stepizare a vegetatiei). In acest areal apar doua subetaje: de silvostepa si insule de stepa.
Populatia
Dinamica numărului populaţiei comunei a fost influentata de factorii economici, sociali, administrativi, fizico-geografici, dezvoltarea agriculturii in Campia Transilvaniei, in anii socialismului, prin cooperativizarea agriculturii, introducerea pe scara larga a plantelor tehnice- sfecla de zahar, cu prioritate, conditiile pedoclimatice favorabile unei agriculturi armonioase si in plina dezvoltare, ce necesita un numar ridicat de persoane, noua organizare administrativ-teritoriala din 1968, care a inglobat in cadrul comunei noi sate: Sava, Mureşenii de Câmpie, Băgaciu si Petea contribuind astfel prin afluxul de populatie, pozitiv, la sporirea numarului acesteia.
Extinderea numerica a populatiei pe comuna
|
1930 |
1966 |
1970 |
1975 |
1980 |
1985 |
1992 |
1995 |
2002 |
Nr.pop |
2130 |
3135 |
3010 |
2969 |
2376 |
1962 |
1630 |
1491 |
1335 |
Extinderea numerica a populatiei pe sate
anul |
Total |
Palatca |
Petea |
Sava |
Muresenii |
Bagaciu |
1977 |
2475 |
1343 |
313 |
443 |
227 |
149 |
1992 |
1630 |
888 |
222 |
285 |
147 |
90 |
|
Romani |
Maghiari |
Romi |
Sarbi |
Palatca |
486 |
351 |
51 |
|
Bagaciu |
90 |
|
|
|
Mureşenii de Câmpie |
146 |
|
|
1 |
Petea |
222 |
27 |
|
|
Sava |
256 |
96 |
|
|
Economia
In comuna Palatca, ca de altfel intr-o buna parte din Campia Transilvaniei, terenurile agricole au o pondere foarte ridicata, depasind 80% din totalul teritoriului. Extinderea terenurilor agricole s-s facut pe seama padurilor, fanetelor si pasunilor, care detin in comuna o pondere situata mult sub media pe judet. Conditiile naturale ale agriculturii se preteaza cu prioritate, anumitor culturi- in special plantelor tehnice si numai in al doilea rand culturii cerealelor, care dau recolte mai mici la hectar decat in Campia Romana sau in Campia de Vest. In cadrul conditiilor naturale, de un interes major sunt conditiile pedologice. Solurile s-au format pe depozite sarmatiene in care predomina gresiile slab cimentate, nisipurile, pietrisurile, marnele, tufurile si mai rar marnele si argilele nisipoase. Eroziunea este puternica pe versanti si este rezultatul siroirii areolare sau al ravinatiei care implica degradarea continua a terenurilor agricole. S-au luat masuri de combatere a eroziunii solurilor prin plantari de protectie pe versantii afectati, masuri care influenteaza in mod pozitiv utilizarea cat mai rationala a spatiului agicol. Fertilitatea solurilor este mijlocie. Apar soluri brune de padure, cernoziomuri levigate, soluri brune de padure podzolite, care sunt folosite cu succes in agricultura prin utilizarea ingrasamintelor naturale si chimice. Conditiile climatice sunt satisfacatoare; temperatura acceptabila, precipitatiile indestulatoare, ingheturile timpurii si tarzi au intensitate mica si durata redusa, perioadele secetoase sunt foarte rare, grosimea si durata stratului de zapada protejeaza foarte bine semanaturile de toamna.
Industria
Este o ramura economica foarte putin dezvoltata in comuna Palatca, ceea ce este oarecum normal, avand in vedere rolul predominant agricol al comunei. Totusi , au existat, iar unele inca functioneaza. Ateliere de tamplarie, cojocarie, tricotaje, mori.
Invatamant
Comuna dispune de doua institutii de invatamant situate una in localitatea resedinta iar cealalalta in localitatea apartinatoare Sava. Scoala din Palatca are elevi si in invatamantul primar precum si in cel gimnazial, insa cea din Sava este folosita doar pentru clasele primare.
Anii |
65/66 |
75/76 |
80/81 |
85/86 |
90/91 |
95/96 |
00/01 |
Unitati |
6 |
8 |
8 |
5 |
3 |
4 |
2 |
Copii in |
- |
107 |
106 |
30 |
20 |
17 |
46 |
Nr. Elevi |
634 |
432 |
410 |
340 |
99 |
84 |
73 |
Supr/ elev [m²] |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
7,50 |
Pers. Did |
28 |
27 |
29 |
22 |
14 |
13 |
12 |
Nr. elevi la cadr. Did. |
22,6 |
16 |
14,1 |
15,4 |
7,07 |
6,46 |
9,91 |
Sali |
14 |
14 |
15 |
14 |
9 |
11 |
8 |
Ateliere |
- |
1 |
- |
- |
- |
- |
- |
Laboratoare |
- |
2 |
1 |
- |
- |
1 |
1 |
Datele si pozele au fost furnizate de PRIMARIA PALATCA